„Mâniaţi-vă şi nu păcătuiţi!” (2)

June Hunt, în cartea Cheile consilierii biblice, vol. I, explică când mânia este păcat şi când nu.

Efeseni 4:26-32:

v.26 "Mâniaţi-vă şi nu păcătuiţi". Să n-apună soarele peste mânia voastră, şi să nu daţi prilej diavolului.

v.27 Cine fura, să nu mai fure; ci mai degrabă să lucreze cu mâinile lui la ceva bun, ca să aibă ce să dea celui lipsit.

v.28 Nici un cuvânt stricat să nu vă iasă din gură; ci unul bun, pentru zidire, după cum e nevoie, ca să dea har celor ce-l aud.

v.29 Să nu întristaţi pe Duhul Sfânt al lui Dumnezeu, prin care aţi fost pecetluiţi pentru ziua răscumpărării.

v.30 Orice amărăciune, orice iuţime, orice mânie, orice strigare, orice clevetire şi orice fel de răutate să piară din mijlocul vostru.

v.31 Dimpotrivă, fiţi buni unii cu alţii, miloşi, şi iertaţi-vă unul pe altul, cum v-a iertat şi Dumnezeu pe voi în Hristos.

Mânia este potrivită uneori. (v 26)

Mânia trebuie să fie controlată, dacă nu, este păcat. (26)

Mânia nu trebuie să fie continuă. (v.26)

Mânia este folosită deseori de satan şi dacă durează, îi oferă ocazia Acestuia să acţioneze. (v.27)

Mânia trebuie rezolvată (v.31)

Mânia este păcat dacă duce la amărăciune, dacă devine necontrolată, dacă are ca rezultat bătaia, dacă produce răutate (v.31)

Mânia poate fi stăpânită prin blândeţe şi compasiune, poate fi învinsă prin iertare. (v.32)

Câteva dintre situaţiile în care Isus s-a mâniat:

- El s-a mâniat, după cum scrie în Evanghelia după Marcu cap.3:5, pe ipocrizia şi inimile împietrite ale liderilor religioşi

- Isus s-a mâniat pe comercianţii din curtea Templului, după cum scrie în Luca 19.

Şi mai sunt şi alte referiri cu privire la mânia lui Isus, şi mult mai multe despre Mânia lui Dumnezeu ( de exemplu în Romani 1:18, Psalmul 30:5, Romani 12:19, etc). În Apocalipsa, Ioan face referire la o Mânie a Mielului.

Tipuri de mânie neîndreptăţită, J. Adams:

- când o descărcăm asupra celorlalţi. Explozia este îndreptată spre alte persoane, şi aceasta îi răneşte în primul rând pe ei, dar şi pe cel ce răbufneşte. Ea poate distruge relaţiile importante din viaţa acelei persoane.

- când o interiorizăm. Interiorizarea, închiderea în sine, direcţionează emoţiile distructive împotriva propriei persoane, aceasta devenind iritabilă, încordată, ursuză. Această modalitate afectează nu numai persoana în cauză, ci şi persoanele dragi ei. La unele situaţii care produc mânie, sunt persoane care reacţionează prin negare, şi aceasta nu le ajută în vindecarea lor. Este important ca să scoatem la lumină şi să recunoaştem rănile pe care ni le-au făcut alţii, pentru că inconştient atunci când le ţinem în noi, reacţionăm în moduri care ne surprind, şi poate uneori răbufnim şi nu ştim din ce cauză.

Ligia