„Mâniaţi-vă şi nu păcătuiţi!” (3)

Cum putem trata corect mânia?

Dacă privim la Isus, el când s-a mâniat nu a explodat, aducând injurii la adresa persoanelor, spunând lucruri necugetate, nu Şi-a descărcat sentimentele în cuvinte şi acţiuni urâte. El a făcut, prin mânia Sa, ca oamenii să fie confruntaţi cu păcatul din viaţa lor, El s-a axat pe problemă.

J.Adams spune că mânia poate fi cel mai bine ţinută sub control atunci când persoana respectivă este preocupată de soluţia problemei şi nu de problema însăşi. Atunci când ai tendinţa să te ocupi doar de problemă, discuţi despre ea, te autocompătimeşti, dai vina pe alţii şi energiile tale sunt concentrate asupra persoanelor vinovate şi nu asupra găsirii de soluţii.

Preocuparea pentru rezolvarea problemei te face să evaluezi problema, să stabileşti responsabilităţi şi se orientează spre rezolvarea biblică a acesteia.

Este important ca problema mâniei să fie rezolvată aşa că:

- stabileşte dacă mânia ta este într-adevăr justificată

- decide care este atitudinea potrivită, dacă trebuie discutată cu cineva, dacă este suficient să vorbeşti cu Dumnezeu despre asta

- alege să depinzi de călăuzirea Duhului Sfânt, pe care ni l-a lăsat Dumnezeu ca să ne călăuzească în tot adevărul – Ioan 16:13

- dezvoltă un dialog constructiv atunci când stai faţă în faţă cu persoana care ţi-a produs mânia, nu prin acuzaţii şi învinovăţiri

- demonstrează că harul lui Dumnezeu se manifestă în viaţa ta spunându-ţi: Am fost răstignit împreună cu Hristos. Şi trăiesc. Dar nu mai trăiesc eu, ci Hristos trăieşte în mine. (Galateni 2:20)

Un lucru pe care trebuie să-l ştim este să răspundem celor care ne rănesc cu iubire. Iubirea este cel mai bun leac existent pentru mânia distructivă. John Coblentz spune că tendinţa noastră naturală, după cum spune şi Biblia, este să-i urâm pe cei ce ne urăsc, să blestemăm pe cei ce ne blastămă, să lovim pe cei ce ne-au rănit, să-i tratăm pe alţii aşa cum ne-au tratat ei, poate chiar într-o măsură mai mare. Adevărul care ne uimeşte este că dacă urmăm înclinaţiile noastre naturale, vom deveni exact ca şi ei. Vom cădea în aceleaşi stări pe care le suportăm atât de greu la alţii, şi vom acţiona ca şi ei. Vom deveni chiar mai răi decât persoana cea mai antipatică. Iubirea opreşte acest proces şi ne cruţă, ca să nu devenim ca şi cei ce ne tratează rău.

Mânia ne face dependenţi de Dumnezeu. Avem nevoie de El ca să ştim cum să ne mâniem în aşa fel încât să nu fim distruşi şi să nu distrugem relaţiile din jurul nostru prin mânia noastră. Mânia poate fi folosită pentru a produce schimbări pozitive în viaţa ta, te poate ajuta să-ţi înţelegi rănile din trecutul tău, te poate ajuta să îţi dai seama că ai nevoie să-ţi îmbunătăţeşti comunicarea cu ceilalţi şi exteriorizată în mod corect te poate face un exemplu pentru ceilalţi şi poate fi folosită de Dumnezeu pentru a-i convinge pe unii oameni de păcatul lor.

Ligia

Bibliografie:

J.Coblentz, Eliberează-te de mânie

J.Hunt, Cheile consilierii biblice, vol.I

J. Adams, Manualul consilierului spiritual creştin

„Mâniaţi-vă şi nu păcătuiţi!” (2)

June Hunt, în cartea Cheile consilierii biblice, vol. I, explică când mânia este păcat şi când nu.

Efeseni 4:26-32:

v.26 "Mâniaţi-vă şi nu păcătuiţi". Să n-apună soarele peste mânia voastră, şi să nu daţi prilej diavolului.

v.27 Cine fura, să nu mai fure; ci mai degrabă să lucreze cu mâinile lui la ceva bun, ca să aibă ce să dea celui lipsit.

v.28 Nici un cuvânt stricat să nu vă iasă din gură; ci unul bun, pentru zidire, după cum e nevoie, ca să dea har celor ce-l aud.

v.29 Să nu întristaţi pe Duhul Sfânt al lui Dumnezeu, prin care aţi fost pecetluiţi pentru ziua răscumpărării.

v.30 Orice amărăciune, orice iuţime, orice mânie, orice strigare, orice clevetire şi orice fel de răutate să piară din mijlocul vostru.

v.31 Dimpotrivă, fiţi buni unii cu alţii, miloşi, şi iertaţi-vă unul pe altul, cum v-a iertat şi Dumnezeu pe voi în Hristos.

Mânia este potrivită uneori. (v 26)

Mânia trebuie să fie controlată, dacă nu, este păcat. (26)

Mânia nu trebuie să fie continuă. (v.26)

Mânia este folosită deseori de satan şi dacă durează, îi oferă ocazia Acestuia să acţioneze. (v.27)

Mânia trebuie rezolvată (v.31)

Mânia este păcat dacă duce la amărăciune, dacă devine necontrolată, dacă are ca rezultat bătaia, dacă produce răutate (v.31)

Mânia poate fi stăpânită prin blândeţe şi compasiune, poate fi învinsă prin iertare. (v.32)

Câteva dintre situaţiile în care Isus s-a mâniat:

- El s-a mâniat, după cum scrie în Evanghelia după Marcu cap.3:5, pe ipocrizia şi inimile împietrite ale liderilor religioşi

- Isus s-a mâniat pe comercianţii din curtea Templului, după cum scrie în Luca 19.

Şi mai sunt şi alte referiri cu privire la mânia lui Isus, şi mult mai multe despre Mânia lui Dumnezeu ( de exemplu în Romani 1:18, Psalmul 30:5, Romani 12:19, etc). În Apocalipsa, Ioan face referire la o Mânie a Mielului.

Tipuri de mânie neîndreptăţită, J. Adams:

- când o descărcăm asupra celorlalţi. Explozia este îndreptată spre alte persoane, şi aceasta îi răneşte în primul rând pe ei, dar şi pe cel ce răbufneşte. Ea poate distruge relaţiile importante din viaţa acelei persoane.

- când o interiorizăm. Interiorizarea, închiderea în sine, direcţionează emoţiile distructive împotriva propriei persoane, aceasta devenind iritabilă, încordată, ursuză. Această modalitate afectează nu numai persoana în cauză, ci şi persoanele dragi ei. La unele situaţii care produc mânie, sunt persoane care reacţionează prin negare, şi aceasta nu le ajută în vindecarea lor. Este important ca să scoatem la lumină şi să recunoaştem rănile pe care ni le-au făcut alţii, pentru că inconştient atunci când le ţinem în noi, reacţionăm în moduri care ne surprind, şi poate uneori răbufnim şi nu ştim din ce cauză.

Ligia

„Mâniaţi-vă şi nu păcătuiţi!” (1)

Mânia este o emoţie, ea face parte din experienţa umană. Este involuntară vorbind despre ea ca sentiment. Ca şi emoţie, mânia nu poate fi o alegere, este o reacţie la fel ca şi râsul sau sentimentul de siguranţă. Toată structura noastră emoţională este de la Dumnezeu, şi toate emoţiile sunt constructive, inclusiv mânia, dacă sunt utilizate aşa cum trebuie, conform principiilor biblice. Însă aceste emoţii pot fi distructive atunci când nu le exprimăm adecvat. Deci, mânia nu este neapărat păcat. Sentimentul în sine nu e păcat, o exprimare greşită a mâniei devine păcat.

Motive care stau în spatele unei reacţii de mânie, J.Coblentz:

- unele persoanele se mânie pt.că nu-şi pot împlini voia lor

- altele când pierd controlul asupra situaţiilor

- altele pentru a prelua controlul unei situaţii

- ca răspuns la o rană sau la o nedreptate de care are parte

- altele se supără atunci când le este rănită mândria

- altele din cauza unei vinovăţii nerezolvate

- unele persoane se mânie când caută să îndrepte lucruri rele

Sursele mâniei, după cum le descrie şi J.Hunt, sunt:

· nedreptatea,( cum este în cazul lui Ionatan, 1 Samuel 20, când acesta s-a mâniat din cauză că Saul era nedrept faţă de David),

· durerea (cum este în cazul fraţilor lui Iosif, Geneza 37 )

· frica (cunoscutul exemplu al lui Saul, care s-a mânia pe David, din cauza faptului că îi era ameninţată popularitatea - poporul îl cinstea mai mult pe David, I Samuel 18),

· frustrarea (în cazul lui Cain şi Abel din Genesa 4).

Ligia

UN GAND DESPRE PERSECUTIE

„...cea mai acerbă persecuţie a creştinilor o întâlnesc în sălile de clasă ale şcolilor de stat, acolo unde nu trupul este biciuit, ci sufletul. O întâlnesc în minciunile cu care tinerii noştri sunt intoxicaţi, mereu şi mereu, cum că perversitatea sexuală şi promiscuitatea sunt normalitatea vremurilor. Văd persecuţia în emisiunile de la televizor, pe ecranele cinematografelor, o persecuţie prin care nu trupul este desfigurat, ci adevărul care ne modelează sufletul....”

Alan Keyes, fost ambasador al Naţiunilor Unite


CE PARERE AVETI?

Gânduri pentru noul an...

Fii preocupat în anul acesta de lucrurile lui Dumnezeu şi El se va îngriji de lucrurile de care ai nevoie. Învaţă să-ţi păzeşti inima, după cum spune Prov.1:23, căci din ea ies izvoarele vieţii. Ai grijă ce anume laşi să intre în inima ta, pentru ca să poţi scoate din ea lucruri bune, să poţi avea pace în furtuni şi bucurie în necazuri.

Fii un om de succes dezvoltându-ţi inima, interiorul tău care rămâne veşnic. Ghidează-te după principiile lui Dumnezeu şi nu vei da greş. Şi nu uita: Cel ales la suflet face planuri alese şi stăruie în planurile lui alese.

Şi, după cum spune apostolul Ioan, Preaiubitule, doresc ca toate lucrurile să-ţi meargă bine, şi sănătatea ta să sporească tot aşa cum sporeşte şi sufletul tău.

La mulţi ani!

© Ligia

Îţi doresc

Îţi doresc pacea,

Într-o lume zbuciumată

În care nu e linişte niciodată.

Îţi doresc dragostea,

Pe care şi-o revarsă Hristos

Peste copiii Săi pe care-i iubeşte duios.

Îţi doresc credinţa

Într-un Dumnezeu invizibil,

Dar care poate face cu tine imposibilul

Îţi doresc bucuria

Pe care-o poţi avea

Stând mereu la crucea Sa.

Îţi doresc biruinţa

Asupra problemelor ce se ivesc

Pe calea către raiul ceresc.

Îţi doresc succes

Pentru a fi un slujitor devotat

Care se dedică pentru El neîncetat.

Îţi doresc sănătate

Pentru ca sufletul tău să fie mereu

Plin de viaţa ce veşnic ţi-o dă Dumnezeu.

Îţi doresc siguranţa

Că cele mai murdare păcate ale tale

Au fost spălate prin sângele jertfei Sale.

Îţi doresc ocrotirea

Ce zilnic o poţi avea

Încrezându-te în mâna Sa.

Îţi doresc tot ce-i mai bun,

Tot ce te poate face fericit

Îţi doresc veşnicia cu Isus iubit.

Ligia Apăscăriţei

tort pian

Ligia